Știri importante

COMUNICAT DE PRESĂ – Stadiul derulării Recensământului populației și locuințelor la data de 03.07.2022

La sfârșitul zilei de 03.07.2022, în județul Giurgiu erau recenzate pe teren, prin interviuri față în față (cu ajutorul tabletelor), 57.100 de chestionare și 82.652 de persoane, reprezentând 51,5% din totalul persoanelor rămase de recenzat. În mediul urban au fost completate 16.670 de chestionare (29,2%), iar în mediul rural 40.430 (70,8%).

În municipiul Giurgiu au fost completate 13.996 de chestionare, în orașul Bolintin Vale 901 chestionare, iar în orașul Mihăilești 1.773 de chestionare.

În mediul rural cele mai multe chestionare au fost completate in comunele Roata de Jos (2.061), Frătești (1.968), Florești-Stoenești (1.920) și Ghimpați (1.671), iar cele mai puține în comunele Cosoba (177), Herăști (276), Gostinu (288) și Ogrezeni (292).

Astfel, în total, la sfârșitul zilei de 03.07.2022, pentru întreaga perioadă de recenzare (autorecenzare plus recenzare pe teren) au fost completate 176.774 de chestionare la nivel de persoană, reprezentând 69,5% din populația rezidentă estimată a județului Giurgiu.

Precizăm că etapa de recenzare pe teren continuă până la data de 17 iulie 2022 și este obligatorie. Persoanele care vor refuza recenzarea riscă o amendă cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei, iar pentru persoanele care împiedică accesul în complexuri sau ansambluri rezidențiale sunt prevăzute amenzi între 1.500 și 5.000 de lei.

Adresăm rugămintea către populație să sprijine efortul recenzorilor de a colecta datele pentru RPL2021, în vederea obținerii informațiilor de calitate necesare pentru politicile publice naționale și locale, în domeniul economic și social.

Informaţii detaliate privind desfăşurarea Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2021 se găsesc pe site-ul https://www.recensamantromania.ro

Comunicat de presă – 30.06.2022

Pentru prevenirea unor situaţii de urgenţă cauzate de atenţionările/avertizările de caniculă, joi, 30 iunie a.c., s-a desfășurat ședința ordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Giurgiu, în cadrul căreia au fost adoptate următoarele măsuri:
1. Aprobarea următoarelor spaţii publice climatizate de distribuire a apei potabile către populaţia din municipiul Giurgiu, pentru perioadele cu temperaturi crescute (peste 35 grade Celsius):
– Direcţia de Impozite şi Taxe Locale – str. Tineretului, nr. 209 (fost punct termic 64);
– Direcţia de Impozite şi Taxe Locale – str. 23 August;
– Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Giurgiu – str. 1 Decembrie 1918, nr. 60;
– Centrul de Informare şi Promovare Turistică Giurgiu – Parcul Mihai Viteazul;
– Primăria Municipiului Giurgiu – bulevardul Bucureşti, nr. 49 – 51.
2. Asigurarea de către Societatea Naţională de Cruce Roşie – Filiala Giurgiu, prin voluntari, a patrulării în municipiul Giurgiu pentru identificarea persoanelor aflate în dificultate şi afectate de caniculă, respectiv distribuirea apei potabile.
3. Înregistrarea de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu a unui mesaj cu privire la pericolul expunerii la temperaturi ridicate şi la punctele de distribuţie a apei potabile pentru cetăţeni, urmând ca acesta să fie difuzat de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu.
4. Aprobarea ca puncte de distribuţie a apei potabile pentru persoanele aflate în tranzit şi care ar putea fi afectate de caniculă farmaciile din municipiul Giurgiu.
5. Obligația verificării de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Giurgiu a respectării de către angajatori a prevederilor O.U.G. nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.
6. Intensificarea controalelor specifice de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu şi Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Giurgiu, în special pe linia siguranţei alimentare în contextul temperaturilor ridicate.
De asemenea, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din județul Giurgiu au obligaţia de a asigura:
– întocmirea şi actualizarea la nivelul localităţilor a evidenţei persoanelor aflate în dificultate și a căror stare de sănătate poate fi influenţată negativ de caniculă în vederea dispunerii măsurilor preventive ce se impun;
– determinarea nivelului apei din fântâni şi supravegherea permanentă a calităţii apei potabile din reţeaua comunală de alimentare, cu solicitarea efectuării de analize periodice privind potabilitatea. Astfel, populaţia va fi avertizată atât prin mass-media cu privire la nepotabilitatea sursei, cât şi prin inscripţionarea fântânilor „APA NU ESTE BUNĂ DE BĂUT”” şi se va asigura apa potabilă pentru populaţia din zona afectată;
– măsuri pentru asigurarea unor surse alternative de apă în situaţia reducerii substanţiale a debitului în reţeaua comunală de distribuţie sau ca urmare a avarierii acesteia.

Ședință a Colegiului Prefectural Giurgiu

Colegiul Prefectural Giurgiu s-a reunit joi, 30.06.2022, în ședință de lucru, pentru a discuta detalii referitoare la campania de primire a cererilor de plată în sectorul vegetal și zootehnic depuse de fermieri în anul 2022.

Conform informării prezentate de reprezentanții Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură – Centrul Judeţean Giurgiu, primirea cererilor de plată s-a realizat la nivel de Centru Local pentru fermierii care dețin suprafețe mai mici de 50 ha si la nivelul Centrului Județean pentru fermierii cu suprafete mai mari de 50 ha, astfel la data de 16.05.2022 (termenul limită de depunere a cererilor unice de plată fără penalități) au fost primite 11.478 de cereri pentru o suprafață de 194.827,30 ha.
Important de menționat este că în ciuda faptului că numărul de cereri depuse în campania din anul 2022 a scăzut față de campania din 2021, se înregistrează o creștere a suprafețelor solicitate pentru sprijin, aceasta ca urmare a comasării unor suprafețe agricole.

În cadrul aceleași ședințe a Colegiului Prefectural Giurgiu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu, doamna Petra Ochișor, a prezentat raportul de activitate al Direcției în primul semestru al anului 2022.
Din cuprinsul acestui raport amintim că la primăriile comunelor din județul Giurgiu și la sediile fermelor cu deținători de terenuri agricole au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai Grupului tehnic de sprijin pentru mărirea suprafețelor irigate, în vederea informării și prezentării avantajelor create prin irigarea culturilor înființate. În urma acestor discuții, deținătorii de terenuri agricole și-au manifestat interesul pentru înființarea de organizații de irigații și s-au format comitete de inițiativă. Astfel, până la acest moment, în județul Giurgiu au fost constituite 8 Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (O.U.A.I.) cu o suprafață de 16.508 ha și sunt în curs de constituire 4 O.U.A.I. cu o suprafață de 5.223 ha.

Dezbatere cu tema ”Descoperă Dunărea!”

Institutia Prefectului – judetul Giurgiu, în parteneriat cu Asociația ”Prietenii de lângă Tine”, a organizat joi, 30 iunie a.c., o dezbatere cu tema ”Descoperă Dunărea!”, temă aleasă pentru ediția din acest an la nivel european.

Dezbaterea a adus la aceeaşi masă autorităţi cu responsabilităţi în protejarea şi conservarea mediului (Sstemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu, Comisariatul Județean Giurgiu – Garda Națională de Mediu, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Giurgiu, Direcția Silvică Giurgiu, ANIF Giurgiu, Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, Primăria Municipiului Giurgiu, Consiliul Județean Giurgiu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Vlașca” Giurgiu, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu, Inspectoratul Județean de Jandarmi Giurgiu), care au discutat atât despre potențialul Dunării, cât și despre modalitățile prin care să fie evitată poluarea acestei surse vitale.

Evenimentul încheie seria manifestărilor desfășurate în municipiul și județul Giurgiu, de Ziua internațională a Dunării, sărbătorită an de an la data de 29 iunie, cu scopul conştientizării din partea cetăţenilor a importanței respectului față de apă, dar și a faptului că apa fluviului poate fi utilizată nu doar pentru alimentarea cu apă potabilă, ci și pentru alte domenii de activitate, cum ar fi: agricultura, piscicultura, hidroenergia, industria, navigaţia și agrementul.

”În fiecare an, la data de 29 iunie este sărbătorită Ziua Internațională a Dunării. Anul acesta, activităţile dedicate se desfăşoară sub sloganul „Descoperă Dunărea!”. Dezbaterea de astăzi are scopul de a redescoperi împreună frumusețile bătrânului fluviu pentru ca, mai apoi, printr-un efort comun, să ne asigurăm că și generațiile viitoare vor avea posibilitatea să admire ceea ce, astăzi, nouă ne încântă privirile”, a precizat prefectul județului Giurgiu, doamna Florentina Stănculescu.

”„Să păstrăm apele Dunării mereu curate!” este o obligație civică a tuturor celor care trăiesc de-a lungul apelor sale, descoperindu-i astfel permanent resursele și potențialul unic. Apele Dunării sunt sursă de hrană și bunăstare a peste 80 de milioane de oameni care trăiesc în bazinul Dunării. Dintre aceștia, o pătrime sunt dependenţi direct de Dunăre. Dintre toate țările prin care trece bătrânul fluviu până ajunge în Marea Neagră, țara noastră este binecuvântată și privilegiată aș spune: mai mult de o treime din lungimea Dunării se află pe teritoriul românesc și în același timp formează granița cu statele vecine. De asemenea, peste 97% din suprafața României se află în bazinul Dunării. Pornind de la ceea ce oferă Dunărea comunităților riverane (apă potabilă, hrană, hidroenergie, transport sau habitat), România capătă o poziție strategică din perspectiva importanței pe care fluviul îl conferă din punct de vedere geografic, dar și al resurselor și al beneficiilor valoroase ale acestuia. Pentru protecția Dunării a fost elaborată și se realizează Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Aceasta prevede dezvoltarea potențialului economic și îmbunătățirea condițiilor de mediu în zonă. Totodată, Strategia încurajează cooperarea pe termen lung, atât între autoritățile locale și regionale, cât și între administrația publică centrală, mediul privat și organizaţii neguvernamentale, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea țării. Regiunea Dunării este casa a peste 110 milioane de oameni, care au rolul de a deveni agenții de protejare ai celui mai lung fluviu din Uniunea Europeană”, a transmis reprezentantul Asociației ”Prietenii de lângă Tine”, doamna Mariana Mitroi.

Ședință de lucru a Comisiei de Dialog Social Giurgiu privind respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității în muncă

Sub coordonarea Instituției Prefectului – județul Giurgiu, Comisia de Dialog Social Giurgiu s-a reunit miercuri, 29 iunie a.c., în cadrul unei ședințe de lucru privind respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității în muncă de către agenții economici.
În cadrul ședinței, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Giurgiu au prezentat raportul de activitate în domeniul securității și sănătății în muncă în perioada 01 ianuarie 2021 – 31 mai 2022.

Mai exact, activitatea de control în această perioadă a fost axată pe desfășurarea acțiunilor prevăzute în Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii, pe acțiuni declanșate de Inspecția Muncii în afara celor prevăzute în Programul-cadru de acțiuni anual, dar și pe acțiuni la nivel local, ca urmare a protocoalelor de colaborare încheiate între Inspecția Muncii și alte instituții.
Astfel, în perioada ianuarie 2021 – mai 2022 a fost efectuat un număr de 966 de controale la agenți economici care își desfășoară activitatea pe raza județului. În cadrul acestor controale au fost dispuse 1.584 de măsuri.
Numărul total de sancțiuni aplicate în activitatea de control în domeniul securității și sănătății în muncă în perioada ianuarie 2021 – mai 2022 a fost de 1.322, dintre care 44 amenzi în valoare totală de 234.500 lei.

Principalele acțiuni prevăzute în Programul-cadru de acțiuni pentru anul 2021 care au stat la baza vizitelor de control au fost:
Campanii europene – Organizarea și desfășurarea Săptămânii Europene de Securitate și Sănătate în Muncă – Afecțiunile musculo-scheletice (AMS), sub egida Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.
Campania națională de verificare a modului de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcțiilor.
Campania națională de supraveghere a pieței produselor industriale în domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2021, coordonat de către Comisia Europeană.
De asemenea, tot în anul 2021 s-au desfășurat acțiuni de informare și conștientizare a angajatorilor cu privire la obligațiile pe care le au în ceea ce privește asigurarea securității și sănătății în muncă în general și pentru respectarea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru locurile de muncă din industria extractivă de suprafață în special.
În același timp, au fost organizate acțiuni de verificare a modului în care angajatorii au îndeplinit măsurile pentru normalizarea condițiilor de muncă la locurile de muncă încadrate în condiții deosebite.

Pe parcursul anului 2022, Inspecția Muncii împreună cu Inspectoratul Teritorial de Muncă vor desfășura următoarele acțiuni:
Campania națională de verificare a modului de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcțiilor;
Campania națională de verificare a modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși riscurilor de explozie și incendiu în silozurile de cereale, fabricile de băuturi alcoolice, rafinării, industria minieră și în spitale;
Acțiuni privind verificarea respectării modului de utilizare a echipamentelor de muncă și a tehnologiilor de exploatare în parchetele forestiere, inclusiv la transportul tehnologic al masei lemnoase pe drumurile forestiere;
Acțiuni de control pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale de securitate și sănătate în muncă la curieratul de mărfuri en-gros și en detail;
Acțiuni de conștientizare și control vizând modul de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
Acțiuni de control pentru verificarea modului în care se respectă prevederile legale la comercializarea articolelor pirotehnice;
Acțiuni de monitorizare privind riscurile existente la locurile de muncă din întreprinderi mici (10 – 49 lucrători);
Alte tipuri de acțiuni specifice.

COMUNICAT DE PRESĂ – Stadiul derulării Recensământului populației și locuințelor la data de 26.06.2022

La sfârșitul zilei de 26.06.2022, în județul Giurgiu erau recenzate pe teren, prin interviuri față în față, cu ajutorul tabletelor, 35.608 de chestionare și 55.146 de persoane, reprezentând 34,4% din totalul persoanelor rămase de recenzat. În mediul urban au fost completate 11.106 de chestionare (31,2%), iar în mediul rural 24.502 (68,8%).
În municipiul Giurgiu au fost completate 9.304 de chestionare, în orașul Bolintin Vale 554 de chestionare, iar în orașul Mihăilești 1.248 de chestionare.
În mediul rural, cele mai multe chestionare au fost completate in comunele Florești-Stoenești (1.482), Frătești (1.413), Roata de Jos (1.337) și Ghimpați (1.112), iar cele mai puține în comunele Cosoba (103), Greaca (132), Ogrezeni (157) și Isvoarele (159).
Menționăm faptul că la nivelul județului (în special în municipiul Giurgiu) există fluctuație mare de recenzori; aceștia renunță după câteva zile și primăriile sunt nevoite să caute recenzori care să-i înlocuiască, iar acest lucru duce la întârzieri în recenzare.
Astfel, în total, la sfârșitul zilei de 26.06.2022, pentru întreaga perioadă de recenzare (autorecenzare plus recenzare pe teren) au fost completate 149.268 de chestionare la nivel de persoană, reprezentând 58,7% din populația rezidentă estimată a județului Giurgiu.
Etapa de recenzare pe teren continuă până la data de 17 iulie 2022 și este obligatorie. Persoanele care vor refuza recenzarea riscă o amendă cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei, iar pentru persoanele care împiedică accesul în complexuri sau ansambluri rezidențiale sunt prevăzute amenzi între 1.500 și 5.000 lei.
Rugăm populația să sprijine efortul recenzorilor de a colecta datele pentru RPL2021, în vederea obținerii informațiilor de calitate necesare pentru politicile publice naționale și locale, în domeniul economic și social.
Informaţii detaliate privind desfăşurarea Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2021 se găsesc pe site-ul https://www.recensamantromania.ro.

Ziua Drapelului Național, sărbătorită și la Giurgiu

Duminică, 26 iunie, de Ziua Drapelului Național, prefectul și subprefectul județului Giurgiu, doamna Florentina Stănculescu, respectiv domnul Mirel Dragoș Brăgaru, au participat la ceremonia de înălțare a drapelului României, organizată în Piața Tricolorului din municipiul Giurgiu.
În cadrul evenimentului, doamnei prefect Florentina Stănculescu i-a fost prezentat onorul, moment urmat de primirea drapelului României şi de ceremonialul de înălțarea a drapelului pe catarg.
În timpul ceremonialului de înălțarea a drapelului a fost rostită binecuvântarea din partea preotului, urmată de sărutarea drapelului de către oficialități.
De asemenea, doamna prefect Florentina Stănculescu a dat citire mesajului premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Drapelului Național.
Ceremonia de înălțarea a drapelului României s-a încheiat cu intonarea Imnului de Stat al României, concomitent cu ridicarea pe catarg a drapelului.

Istoria și semnificația Zilei Drapelului Național
În anul 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea saÎn timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
Legenda formării tricolorului naţional prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei şi al Ţării Româneşti s-a născut după 1860, Această legendă a fost favorizată şi de potrivirea coloristică a drapelelor atribuite celor două principate române la acel moment (roşu şi albastru pentru Moldova şi albastru şi galben pentru Ţara Românească).
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Protocolul drapelului României este stabilit în cadrul Legii nr. 75/1994 şi detaliat în Hotărârea de Guvern nr. 1157/2001. Protocolul drapelelor şi pavilioanelor militare este stabilit prin regulament intern.
Astfel, ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional.
Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Drapelului Național

”Adoptat ca simbol al națiunii în timpul Revoluției de la 1848, Drapelul tricolor este parte a identităţii noastre naționale, alături de Stema României și de Imnul Național.
Martor al formării și transformării României în statul democratic european de astăzi, Drapelul Național simbolizează unitatea și continuitatea noastră ca popor, prin prezența perpetuă a celor trei culori – roșu, galben și albastru – pe steagul purtat de români cu prilejul unor momente importante ale istoriei. Tricolorul este, totodată, un simbol al rezistenței noastre naționale, fiind purtat în luptă de eroii care au apărat de multe ori cu prețul vieții pământul țării.
Respectul față de simbolurile naționale înseamnă respect față de acest trecut cu care ne mândrim ca popor, în România de astăzi, membră a Uniunii Europene și partener puternic și respectat în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Tricolorul românesc este arborat acum alături de drapelele naționale ale celorlalte state din această mare familie a democrației și securității. Vedem acum că sunt creditate cu încredere de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și eforturile noastre de a vedea arborat Tricolorul alături de steagurile țărilor dezvoltate ale lumii.
Ca fost militar de carieră, am luat parte la mai multe misiuni în teatrele de operații în afara țării. Dincolo de momentele dificile inerente în astfel de misiuni, prezența Tricolorului în bazele în care eu și colegii ne desfășuram activitatea însemna legătura cu România și ne motiva să ne reprezentăm țara cu responsabilitate și profesionalism.
Tricolorul ne dă sentimentul de siguranță în orice colț al lumii ne-am afla și l-am zări. A dat curaj înaintașilor noștri, ne-a unit în momente dificile ale istoriei și ne face să ne simțim mândri ori de câte ori arborarea lui marchează succesul unui român. Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale, să transmitem noilor generații respectul pentru ele și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii!”

Nicolae-Ionel Ciucă,
Prim-ministru al României

Întâlnire de lucru pentru îmbunătățirea actului administrativ

Joi, 23 iunie a.c., la sediul Instituției Prefectului – județul Giurgiu s-a desfășurat o întâlnire de lucru la care au participat secretarii generali ai unităților administrativ teritoriale din județul Giurgiu.

Obiectivul acestei întâlniri l-a constituit îmbunătățirea actului administrativ, fiind analizate și lămurite o serie de aspecte ce privesc această activitate.

În primul rând, au fost discutate aspecte referitoare la legalitatea actelor administrative emise și adoptate de autoritățile administrației publice locale din județul Giurgiu, inclusiv cele referitoare la răspunsurile transmise de autoritățile publice la adresele ce vizează legalitatea actelor administrative.

Totodată, discuțiile s-au axat pe clarificarea anumitor probleme identificate cu ocazia controalelor tematice efectuate la nivelul autorităților administrației publice locale, cum ar fi cele referitoare la funcționarea Consiliului Local, la pregătirea materialelor de ședință, la desfășurarea ședințelor Consiliului Local, dar și probleme legate de redactarea hotărârilor Consiliului Local și a dispozițiilor emise de către primar.

Cu prilejul aceleași întâlniri, au fost discutate aspecte ce vizează atribuțiile secretarilor generali ai unităților administrativ teritoriale și rolul acestora în asigurarea respectării legalității la nivelul autorităților publice locale.

Asigurarea funcționării și actualizarea site-urilor primăriilor a reprezentat o altă temă importantă abordată, fiind subliniată obligativitatea publicării pe aceste site-uri și în Monitorul Oficial Local a actelor administrative emise de fiecare unitate administrativ teritorială.

Nu în ultimul rând, au fost lămurite anumite aspecte referitoare la aplicarea prevederilor OG nr. 28/2008 cu privire la registrele agricole.

Având în vedere că îmbunătățirea actului administrativ reprezintă un obiectiv permanent al Instituției Prefectului – județul Giurgiu, se dorește ca astfel de întâlniri să fie organizate și pe viitor.

Întâlniri de lucru

Miercuri, 22 iunie a.c., sub coordonarea Instituției Prefectului – județul Giurgiu, la Ateneul ”Nicolae Bălănescu” din municipiul Giurgiu s-au desfășurat două întâlniri de lucru, la care au participat reprezentanți ai unităților teritorial-administrative din județul Giurgiu.
Temele abordate au fost stadiul recensământului populației și locuințelor 2021 la nivelul județului Giurgiu, respectiv procesul de racordare la rețeaua de distribuție a energiei electrice în județul Giurgiu.
În cadrul primei întâlniri de lucru, directorul Direcției Județene de Statistică Giurgiu, doamna Luminița Ionete, a precizat că la nivelul județului media de recenzare (atât cea de autorecenzare, cât și cea de recenzare în teren) până la ora actuală este de 52,2%, procent care ne încadrează în media la nivel național de 59,1%, și a făcut apel către președinții comisiilor locale de recensământ să dispună măsurile necesare pentru a mări ritmul acestei activități extrem de importante pentru viitorul și dezvoltarea comunităților.
În cadrul celei de-a doua întâlniri de lucru au fost prezenți reprezentanți ai societății E – Distribuție Muntenia (directorul Regiunii Operaționale Muntenia, domnul Alin Crăciunescu, managerul în afaceri instituționale, doamna Sonia Florian) și ai E – Distribuție Muntenia Sud – Giurgiu (managerul unității teritoriale Giurgiu, domnul Costin Gheorghe și responsabilul pe partea de extindere rețele din cadrul unității teritoriale Giurgiu, domnul Daniel Oanță).
Discuțiile s-au axat pe problemele punctuale legate de rețeaua de distribuție a energiei electrice pe care reprezentanții uat-urilor le întâmpină în teritoriu, cum ar problema racordării la electricitate în partea de nord a județului, o zonă cu potențial de dezvoltare, dar care este refuzată de investitori pe motivul lipsei acestei utilități. O altă problemă semnalată a fost cea legată de procedura greoaie de eliberare de avize necesare pentru racordarea la electricitate, dar și de sporul de putere în funcție de locul de consum.
Reprezentanții Enel au oferit explicații și lămuriri pentru fiecare dintre aceste probleme, conform competențelor legale, și și-au manifestat deschiderea și disponibilitatea de a dialoga și dezbate pe larg ori de câte ori situația o impune, pentru a veni în sprijinul autorităților locale și, implicit, al cetățenilor.