Vineri, 24 februarie a.c., Comisia de Dialog Social Giurgiu s-a reunit în ședință de lucru pentru a discuta despre calitatea aerului la nivelul municipiului și județului Giurgiu și despre ariile naturale protejate din județul Giurgiu.
Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu prezenți la ședință au precizat că în judeţul Giurgiu funcţionează continuu o reţea de monitorizare a calităţii aerului, care este integrată în Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului.
Prin intermediul monitorizării în sistem automat:
– se obţin informaţii în timp real cu privire la calitatea aerului înconjurător din zona supusă monitorizării şi pentru informarea publicului cu privire la aceasta;
– se asigură calitatea şi controlul calităţii datelor, comparabilitatea datelor obţinute la nivelul județului Giurgiu cu cele obţinute la nivel național şi la nivel european;
– se obţin datele privind calitatea aerului în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare conform prevederilor legislaţiei europene.
În anul 2022 au fost efectuate 224.166 de măsurări la stațiile de monitorizare a calității aerului, fiind înregistrate 25 de depășiri ale valorii limită zilnice la pulberi în suspensie și 5 depășiri la ozon în perioada de vară. Depășirea valorilor limită a fost generată în principal de condițiile meteo favorabile menținerii poluanților la nivelul solului – calm atmosferic, ceață, lipsa precipitațiilor – dar și de traficul auto intens, încălzirea rezidențială (mai ales pe perioada iernii), arderile din gospodării, arderile de miriște și arderile deșeurilor provenite din activitățile diverșilor operatori economici.
Specialiștii în domeniul protecției mediului atrag atenția că arderile influențează calitatea aerului, iar din păcate nu se întrevăd îmbunătățiri în acest sens și nici înțelegerea importanței calității aerului asupra sănătății de către cetățenii care continuă să polueze mediul, deși aceste arderi sunt ilegale.
În ceea ce privește ariile naturale protejate, în județul Giurgiu există:
– 5 rezervații naturale (Pădurea Oloaga Grădinari – obiectiv de conservare ghimpele, Pădurea Padina Tătarului – obiectiv de conservare bujorul românesc, Pădurea Manafu – obiectiv de conservare bujorul românesc, Rezervația Teșila – obiectiv de conservare bujorul românesc și Rezervația naturală Cama-Dinu-Păsărica – unde se găsesc plantaţii de nuc american şi glădiţă, perdele de viţă sălbatică şi hamei, păduri de stejari seculari cu ulm, plop negru şi pe alocuri frasin, zăvoaie de salcie şi plop autohton;
– 1 Parc natural – Comana, care a fost declarat zonă umedă de importanță internațională;
– 11 situri Natura 2000, protejate la nivelul Uniunii Europene în vederea conservării habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.