Despre efectele locale ale schimbărilor climatice asupra calității aerului

Efectele locale ale schimbărilor climatice asupra calității aerului au reprezentat subiectul principal pe ordinea de zi a ședinței periodice a Colegiului Prefectural Giurgiu, desfășurată joi, 28 septembrie a.c.

În debutul ședinței, în vederea conturării unei imagini cât mai clare și corecte asupra unui subiect delicat de interes local, și anume proiectul privind construirea unui incinerator de deșeuri medicale în municipiul Giurgiu, la solicitarea prefectului județului Giurgiu, doamna Florentina Stănculescu, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu, doamna Ioana Popescu, a prezentat etapele ce au fost parcurse, conform procedurilor legale, de la momentul depunerii acestui proiect (în anul 2021) și până în prezent, când studiul de impact asupra mediului și cel de evaluare se află pe masa ministerului de resort din Bulgaria, după cum au fost solicitate.

În completare, prefectul județului Giurgiu a transmis: ”Niciuna dintre instituțiile cu atribuții în acest domeniu nu doarme, fiecare dintre acestea este obligată să respecte legea și sunt convinsă că se lucrează cu onestitate și cu simț de răspundere. Instituția Prefectului a centralizat sute de petiții primite de la cetățeni, pe care le-a transmis către Ministerul Sănătății și cel al Mediului, deci nimeni nu poate contesta că nu am sesizat opoziția categorică a societății civile. Este dreptul cetățenilor să protesteze, dar nu mi se pare normal ca vina să fie aruncată în curtea noastră, chiar sub forma amenințărilor. Din punctul meu de vedere, decizia finală trebuie să aparțină ministerelor.”

Revenind la tema ședinței, conform prezentării susținute de către directorul APM Giurgiu, Serviciul Monitorizare și Laboratoare din cadrul APM Giurgiu realizează monitorizarea calității aerului, supravegherea efluenților și gestionează baza de date cu privire la măsurătorile efectuate.

În județul Giurgiu funcționează continuu o rețea de monitorizare a calității aerului, parte integrată în Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, formată din patru stații automate, trei situate pe raza municipiului Giurgiu și una în satul Braniștea (comuna Oinacu).

În anul 2022 la nivelul județului Giurgiu au fost efectuate 166.844 măsurători la parametrii monitorizați.

Pe teritoriul județului Giurgiu nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare la dioxidul de sulf și cel de azot, dar au fost înregistrate 25 de depășiri ale valorii zilnice pentru protecția sănătății la pulberi în suspensie PM10, cauzele principale fiind încălzirea rezidențială folosind combustibili solizi și arderile necontrolate.

Laboratorul APM Giurgiu supraveghează calitatea precipitațiilor din punct de vedere al acidității pentru că acestea pot determina efecte negative asupra tuturor factorilor mediului natural și artificial. Rezultatele analizelor de precipitații nu au pus în evidență aciditatea acestor probe.

De asemenea, APM Giurgiu monitorizează radioactivitatea aerului, stația de supraveghere aer fiind amplasată în centrul orașului, măsurând doza gamma din aer. Valorile înregistrate la stația de pe teritoriul municipiului Giurgiu s-au situat în limitele fondului natural.

În scopul gestionării calității aerului, în fiecare zonă sau aglomerare, se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare (I sau II) în funcție de rezultatul evaluării calității aerului înconjurător.

Zona Județului Giurgiu se încadrează în regimul de gestionare II, ceea ce înseamnă că nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute de lege.

Din acest motiv, în ariile din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare II se elaborează planuri de menţinere a calităţii aerului, planuri ce conțin măsuri pentru menținerea și eventual îmbunătățirea calității aerului.

Planul de menținere a calității aerului pentru județul Giurgiu a fost elaborat de Consiliul Județean Giurgiu, fiind avizat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în anul 2022.

În contextul încălzirii globale, analizele climatice arată pentru România o creştere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar mai pronunţată în sezonul de vară şi în cel de iarnă.

Analiza variaţiei multianuale a precipitaţiilor anuale pe teritoriul României indică apariţia după anul 1980 a unei serii de ani secetoşi, datorată diminuării cantităţilor de precipitaţii, coroborată cu tendinţa de creştere a temperaturii medii anuale, în special în Câmpia Română şi în Podişul Bârladului.

În plus, diminuarea volumului de precipitaţii a condus la scăderea exagerată a debitelor pe majoritatea râurilor ţării şi, în special, în sudul şi sud-estul României.

Schimbările climatice și riscurile asociate determină modificări majore ale interacțiunilor dintre sistemele socio-economice și mediul natural.

În aceste condiții, adaptarea și valorificarea noilor oportunități sunt prioritare pentru creșterea rezilienței societății, economiei și mediului natural la impactul schimbărilor climatice.